Context global
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, peste 1,3 milioane de oameni mor pe șosele și alte 20-50 de milioane sunt rănite în fiecare an.
Concluziile unor studii arată faptul că accidentele rutiere nu sunt exclusiv evenimente imprevizibile, ci pot fi într-o mare măsură previzibile si prevenite. În Europa, rata deceselor rutiere în țările cu venituri medii este de 14,4 decese la 100.000 de locuitori, adică de aproape trei ori mai mare decât în țările cu venituri mari, unde sunt 5,1 morti la 100.000 locuitori. Investiția în siguranța rutieră este determinată de puterea economică a fiecărei țări.
Obiectivele propuse de Uniunea Europeană
În 1992, prin tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană și-a asumat ca obiectiv creșterea siguranței rutiere. În anul 1993, atunci când European Transport Safety Council a fost inființată, 65.000 de oameni au murit în accidente rutiere. Din acel moment, numărul anual de decese a scazut cu 60 %.
A scăzut cu 43 % numărul oamenilor decedați în accidentele rutiere în intervalul 2001-2010. După anul 2010, Programul cadru pentru un spațiu european de siguranță rutieră : Orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020 și-a propus ca obiectiv strategic reducerea deceselor din cauza accidentelor rutiere cu 50%. Pentru îndeplinirea acestui scop, procentul anual de scădere ar fi trebuit să fie de 6,7%. În perioada 2011-2013, au fost înregistrate cele mai bune rezultate. În ultimii 5 ani, din 2013 până in 2018, au fost înregistrate progrese mai puțin semnificative.
Încetinirea procesului de scădere a deceselor pe drumurile din Europa are legătură cu factori precum scăderea bugetelor dedicate siguranței rutiere, sumele mai mici pentru investițiile în infrastructură, in personalul polițienesc ce acționează în domeniul circulației și în programele de prevenire.
În Uniunea Europeană, numărul persoanelor decedate a scăzut cu 20,7% în perioada 2010-2018. Este un procent important, însă este departe de obiectivul propus de Uniunea Europeană pentru 2020. Grecia si Lituania sunt singurele state din Uniunea Europeana, care au reușit să se apropie de această țintă. De asemenea, Norvegia, stat care nu e membru UE, a reușit scăderea numărului de decese cu 49 %.
La nivel european, anul 2018 reprezintă al cincilea an consecutiv în care se înregistrează rezultate slabe în ceea ce privește scăderea numărului de persoane decedate in accidentele de circulație. În 2018, pe șoselele din Europa au murit 25.047 de oameni, cu 1% mai puțini decât in 2017. În România, numărul oamenilor care și-au pierdut viața în 2018 este cu 4,3% mai mic decât cel înregistrat în anul 2017, de la 1951 de decese la 1867. Evoluția deceselor in 2018 arată că din cele 32 de țări monitorizate prin PIN, doar 16 țări au reușit reducerea accidentelor rutiere.
Pentru îmbunătățirea climatului de siguranță, unele state mai dezvoltate din punct de vedere economic, au luat o serie de măsuri vizibile in funcție de situația cu care se confruntă statul respectiv:
- Introducerea sistemelor de blocare antialcool(Austria, Irlanda, Franta)
- Campanii de conștientizare care se adresează categoriilor vulnerabile (Estonia, Irlanda)
- Intensificarea activităților de impunere a legii(Estonia, Irlanda, Polonia)
- Investiții consistente în infrastructură precum alei pietonale, piste pentru biciclisti, treceri pentru pietoni, montarea de separatoare de sens sau extinderea drumurilor prin asigurarea mai multor benzi pe sens sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor în materie de siguranță rutieră(Norvegia, Grecia)
Prevenirea funcționează atunci când factorii de decizie fac alegerea de a-și asuma acest scop si investesc în măsurile care se dovedesc eficiente fără să ia în seamă eventualele nemulțumiri pe care noile legi le pot produce in rândul populației.
Evoluția la nivel național
Deși, numărul deceselor provenite din accidentele rutiere scade la noi in țară, raportând numărul lor la numărul de locuitori, România înregistrează cea mai mare valoare la nivel european, de 96 de decese la 1 milion de locuitori, adică aproape de două ori mai mare decât media europeană de 49 de decese la 1 milion de locuitori. Potrivit analizei numărului de autovehicule înmatriculate in România în ultimii 8 ani se observă o creștere a numărului de autoturisme in mod special. Cu toate acestea, din punct de vedere al ratei de monitorizare, care reprezintă numărul de mașini la 1000 de locuitori, datele de la Agenția Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme indică faptul că țara noastră se află sub media europeană cu 328 de autoturisme la 1000 de locuitori față de 587 de autoturisme la 1000 de locuitori.
Din punct de vedere teritorial, există diferențe în ceea ce privește numarul locuitorilor cu autoturisme. Cele mai monitorizate județe sunt : Ilfov, Timiș, Arad, Cluj și Constanța. Astfel, se constată că cele mai multe autoturisme sunt în orașele mari ca suprafață și dezvoltate economic.
Vechimea autoturismelor înmatriculate în România
Există diferențe semnificative între județe din punct de vedere al vechimii medii a parcului auto. Bucureștiul și Ilfovul au un parc mai tânăr decât celelalte județe, cu o vechime medie de 12,1 ani. La extrema cealaltă, cu o vechime de peste 17 ani, se află județele Suceava(17,1), Mehedinți(17,3), Sălaj(16,9), Caraș-Severin(17,1).
În anul 2018, a crescut numărul de mașini noi cu 22, 5 % și a scăzut cu 9% numărul mașinilor de import rulate, înmatriculate în România. Chiar și așa, peste trei sferturi din mașinile înmatriculate în România sunt mașini rulate. Județele in care raportul( dintre numărul mașinilor rulate înmatriculate și numărul mașinilor noi) este mai mic sunt Ilfov, Constanța, Tulcea, Argeș, Iași, Brașov și Brăila. Numărul mașinilor înmatriculate rulate este mult mai mare față de numărul mașinilor noi în Sălaj, Mehedinți, Suceava, Bistrița Năsăud, Botoșani, Satu Mare.
România are un parc auto învechit, iar tendința este de accentuare a acestei deficiențe. Vechimea parcului auto înseamnă un risc mai mare de accidente și o tehnologie mai puțin eficientă în prevenirea consecințelor grave în caz de impact. Uniunea Europeană a confirmat faptul că tehnologia are un rol important în prevenirea deceselor și rănilor grave. Prin urmare, UE a stabilit două strategii de actiune pentru perioada 2020-2030: creșterea nivelului de siguranță oferit de vehicule și investițiile în infrastructură.
Drumurile
În cartea “Cele mai bune practici în materie de siguranță rutieră”, care a fost scrisă de un colectiv de autori din partea Comisiei Europene(Martin Wilkelbauer, Eveline Braun, Bernhrad Shausberger, Karin Weber) se vorbește despre modul concret în care infrastructura ar trebui gândită și făcută: “Infrastructura rutieră ar trebui proiectată și utilizată astfel încât utilizatorii sistemului să știe la ce se pot aștepta și ce se așteaptă de la ei, având în vedere capacitatea umană limitată de prelucrarea informațiilor, în consecință, erorile pe care le pot comite.”
Un factor cu impact direct asupra siguranței în trafic se referă la geografia rețelei de drumuri și localități. Multe drumuri publice din România tranzitează localitățile, pentru că nu există o șosea de centură, care să permită evitarea acestui lucru. În mediul rural, dezvoltarea liniară a satelor, pe ambele părți ale drumurilor, este un risc pentru siguranța rutieră.
Concluzii
Sunt numeroși factori externi care pot conduce la accidente rutiere, dar totodată sunt la fel de mulți factori interni, care țin de fiecare șofer. Oboseala la volan, neadaptarea la condițiile meteo, consumul de alcool și substanțe psihoactive, folosirea telefonului mobil, depășirea neregulamentară, nerespectarea perioadei în care trebuie efectuată inspecția tehnică (ITP) sunt factori importanți, care fac diferența între conștiență și inconștiență.
Fii conștient de tine însuți când te urci la volan. NU epata. Siguranta rutieră nu înseamnă simple statistici înfiorătoare, care să te marcheze pe moment. E mai mult de atât… Reflectează la faptul că viața ta și a celor din jur depinde și de tine ca șofer.
Drumuri cu evenimente bune!
Surse:
European Transport Safety Council
